Printre numeroasele mituri despre inovaţie (https://www.researchgate.net/publication/261415756_The_5_Myths_of_Innovation) cel mai persistent este ca o revelatie fulgeratoare defineşte procesul de inovare.

Adesea ne imaginăm că ideile minunate doar sar gata din minţile geniilor. Dar studiind povestile marilor inovatori (https://www.thehenryford.org/explore/stories-of-innovation/) vom afla că majoritatea inovaţiilor provin dintr-un proces de examinare riguroasă prin care se formează şi se dezvoltă idei grozave înainte de a fi realizate ca noi oferte şi capabilităţi.

Acest proces este similar cu cel utilizat de designeri pentru rezolvarea problemelor şi pentru acţiunile creative. Prin urmare, metodele din domeniul designului pot fi - şi sunt  folosite de mult - pentru a debloca potenţialul creativ al oamenilor, a regândi metodele şi modelele actuale de funcţionare şi a crea produse inovatoare.

Designerii David M. Kelley, Tim Brown şi Roger Martin promovează aplicaţia pe scară largă, cerând tuturor companiilor să utilizeze gândirea de design pentru a inova şi câştiga şi încurajează toţi oamenii de afaceri să "devină designeri".

Metodologia specifică de adaptare a atitudinilor de designer a fost numită "Design Thinking" şi este definită ca "o abordare axată pe om asupra inovaţiei care se inspiră din setul de instrumente pentru proiectanţi pentru a integra nevoile oamenilor, posibilităţile tehnologiei şi cerinţele succesului în afaceri ". (Tim Brown)

O serie de organizaţii au început să creeze experienţe de învăţare care îi ajută pe oameni să îşi deblocheze potenţialul creativ folosind gândirea design. Secţiunea Resurse a WebQuest-ului vă va duce la mai multe resurse în care puteţi să vă scufundaţi în provocarea de a adapta gândirea design, deşi această căutare va atinge doar suprafaţa gândirii design, vă va prezenta procesul de Design Thinking bazat pe modelul Stanford d .school (https://dschool.stanford.edu/).
Îmbrăţişând o înclinaţie spre acţiune, gândirea design poate fi experimentat în orice domeniu al vieţii. 

Deci, alegeţi doar pe cineva din mediul dvs. (poate din grupul dvs.) şi începeţi să proiectaţi ceva (literalmente orice: un portofel, o jucărie, o excursie etc.), care ar fi utilă acelei persoane (acestea vor fi clienţii / beneficiarul / utilizatorul dvs.).

Intraţi şi jucaţi!

“Gândirea design caracterizează inovaţia centrată pe om şi începe prin dezvoltarea unei înţelegeri a nevoilor nesatisfăcute sau neatribuite ale clienţilor sau ale utilizatorilor” - Linda Naiman, Fondatorul al Creativity at Work (https://www.creativityatwork.com/). 1. Fiţi curios si intrebaţi!
Mindfulness este o componentă importantă a procesului de design thinking. Includeţi tot ceea ce ştiţi despre persoana pentru care proiectaţi. Încercaţi să fiţi conştienţi de părtinirea faţă de acea persoană şi să încercaţi să vă gândiţi la modalităţi de a înţelege mai bine. Ce altceva doriţi să ştiţi despre el / ea?
2. Empatizaţi.
Caracteristicile esenţiale ale gândirii de design este că este centrat pe om şi începe cu înţelegerea publicului / clientului. Aflaţi cine este cu adevărat beneficiarul dvs. şi ce este cu adevărat important pentru ei. În acest scop, puteţi folosi observarea, interviul şi imersiunea. Atât observaţia empatică, cât şi imersia (adică intrarea în lumea utilizatorului) pot dura mult timp, dar ambele metode de empatie sunt importante într-un proces complex de gândire design. În această provocare, cea mai rapidă modalitate de a obţine empatie este un "interviu empatic". Puteţi cere beneficiarului să vă spună despre ultima experienţă în care a primit un cadou / o invitaţie la o excursie. Întrebaţi-i despre experienţa lor, despre ce le-a plăcut sau despre ce nu le-a plăcut. Încercaţi să colectaţi toate poveştile, sentimentele şi emoţiile legate de experienţe similare din trecut. "De ce?" Este o întrebare pe care trebuie să o întrebaţi foarte des într-un interviu empatic.
3. Definiţi.
Pe baza constatărilor dvs. definiţi nevoile utilizatorului. Încercaţi să "mergeţi mai adânc", să depăşiţi nevoia aparentă şi să găsiţi obiective şi dorinţe mai profunde.
4. Idei noi.
Brainstorm şi gândiţi-vă la mai multe soluţii creative şi chiar radicale pentru nevoile "clientului" dvs. Nu vă limitaţi la această etapă, mergeţi la cantitate! Acesta este timpul pentru generare, nu pentru evaluarea ideilor.
5. Prototip.
În acest stadiu ar trebui să fiţi vizual: desenaţi schiţe, proiecte, construiţi o reprezentare a ideilor dvs din orice material prototipic pe care îl puteţi găsi în jur. În acest stadiu, ar trebui să fiţi gata să primiţi orice feedback şi chiar să renunţaţi la o idee şi să veniţi cu unul nou. Primele noastre idei sunt, de obicei, cele mai rele, aşa că fiţi gata să reveniţi la acest stadiu după testarea prototipului dvs.
6. Test.
Afişaţi ideea prototipului pentru utilizatorul dvs. pentru feedback. Întrebaţi: "Ce a funcţionat?" "Ce nu?" Încurajaţi feedback-ul cinstit. Reţineţi că testarea este doar o altă ocazie pentru a afla mai multe despre nevoile şi sentimentele utilizatorului. În acest stadiu nu este ideea dvs. care este în centru (deci nu încercaţi să o explicaţi şi să o apăraţi), dar utilizatorul: ascultaţi-i cu atenţie.
7. Repetaţi ciclul de creare de prototipuri şi testarea ori de câte ori este necesar, până când veţi ajunge într-adevăr aproape de o soluţie care funcţionează pentru partenerul dvs.
8. Reflectaţi şi generaţi o nouă soluţie.
Reflecţia este un proces continuu, deci asiguraţi-vă că includeţi timp pentru reflecţie în toate etapele.
9. Evaluaţi.
În această etapă, toţi cei din grup îşi afişează prototipurile pe o masă. Toată lumea ar trebui să prezinte cel puţin un prototip (cel mai de succes). Aceasta este o etapă importantă de învăţare. Toată lumea ar trebui să spună care prototip le place cu adevărat, care îi stârneşte curiozitatea? În discuţia dvs. de evaluare trageţi valorile fundamentale ale gândirii design:
• Feedback-ul de la utilizatori este fundamental pentru un design bun.
• Prototiparea nu este doar o modalitate de a valida ideile, ci de a gândi şi de a învăţa.
• Gândirea design nu este doar gândire, ci şi PRACTICĂ.
• Pentru a obţine "fluenţă" în gândirea de design, trebuie să parcurgem acest ciclu de mai multe ori

După completarea acestui WebQuest, studenţii vor:

Cunoştinţe (avea..)	Aptitudini (putea să...)	Responsabilitate şi autonomie (putea să...)
· Cunoştinţe fundamentale despre gândirea design	· Identifice nevoile · Cerceteze, adune şi structureze informaţii · Muncească într-o echipă pentru a finaliza o misiune · Genereze idei · Construcească prototipuri · Ofere feedback constructiv practica Ascultarea activă · Prezinte vizual ideilor · Reflecteze asupra unui proces continuu	· Demonstrze empatie · Practice înţelegerea · Coopereze cu ceilalţi · Fie flexibili cu privire la o soluţie · Conecteze cu oameni şi să elibereze frustrarea

"Gândirea design nu este o cale liniară. Este o mare mulţime de întoarceri  în diferite locuri din proces." - David Kelley, fondatorul IDEO